"LACUL", in cuvinte incrucisate

    

 E unul care cântă mai dulce decât mine? Cu atât mai bine ţării,şi lui cu atât mai bine.  Vasile Alecsandri 

                    ORIZONTAL : 1) Poezia debutează cu o (aparent) simplă, dar extrem de sugestivă ţesătură imagistică: Lacul codrilor... – Cadrul natural însoţeşte şi potenţează emoţia iubirii: Unduioasa... sune. 2) Finalul poeziei stă, ca şi în Floare albasră, sub semnul dezamăgiri supreme: Totuşi este trist în... – Elegie! – Pregnantă, dorinţa de evadare din lumea reală spre visul iubirii împlinite: Şi să... din mână cârma. 3) Bistriţa-Năsăud – Ca erou liric al Lacului, abandonat visării într-o fericire absolută (fem). 4)Etcaetera – Aspiraţia fierbinte spre imperiu desăvârşirii: Şi eu trec de-a lung de... , / Parc-ascult şi parc-aştept. 5) Lopeţi – Debut de aforisme! – Cu mine zilele-... adaogi, altă poemă dedicată unor întrebări existenţiale fundamentale. 6) Râu în Spania – Munca asiduă (precum cea a lui Eminescu pentru ducerea la strălucire a limbajului poetic). 7) Creangă, în universul poetic eminescian – Beatitudinea, ca dispoziţie sufletească a poetului romantic – Bluziţe brodate. 8) Acum (pop.) – Listă! – Sud-Sud-Est . 9) Trezirea din vis e geamănă cu dezamăgirea: În zadar suspin... sufăr / Lângă lacul cel albastru / Încărcat cu flori de nufăr – Literă din alfabetul grecesc – Exprimare civică a opiniei. 10) Şi eu... de-a lung de maluri – Alese potriviri de sunete la finalul verurilor, ca în toate poemele genialului naţional (adj., sing.). 11) Iar – Lăcaşul sentimentelor (fig.). 12) Tânărul şi iubita sa cuprinşi de farmec. 

	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1
2
3
4
5
6						A
7
8
9
10												M
11
12

      VERTICAL: 1) Tresărind în cercuri... / El cutremură o barcă – Ea din... să răsară / Şi să-mi cadă lin pe piept. 2) Un îndemn spre eliberarea din imediat şi terestru: Să sărim în... mică, / Îngânaţi de glas de ape – Ţară asiatică. 3) Baia Mare – Şi să scap din mână... – Localitate în Ungaria.4) Văzduh – Nu... –nţelegi – Cătălina cître Cătălin, în Luceafărul: Dar nici nu ştiu... ce-mi ceri, / Dă-mi pace, fugi departe. 5) Localitate în Italia – Coloană de fum (fig.) – ... plutim cuprinşi de farmec. 6) Imposibilitatea accesului la fericire, ca idee a poeziei Lacul– Stau în faţă! – Din Cugetările sărmanului Dionis: Uh! Ce... , îmi văd suflarea. 7) Aievea (fem.) – Cortegiu. 8) Lacul albastru, sub fastuasă despletire florală: ... galbeni îl încarcă – Frumoasa... aleasă! 9) Catrene, precum cele cinci ale poeziei din titlul nostru – Sub lumina blândei lune / ... –n trestii lin foşnească (neart.). 10) Aici (arh.) – Îndrăgostite, în perspectivă. 11) Imită sunetul produs de o lovitură – Melancolic – Mark Twain.12) Ca ivirea iubitei din trestii, ca împlinire a dorului ce clocoteşte în inima poetului– Piesa-testament a Luceafărului liricii noastre: ... am un singur dor. 
Dicţionar: AFO, TERA, AMU, SSE, ALFA, ERD, OME, ACII, PAC.
            
Prof. Nicolae Vicolov  
solutia
ALTE CAREURI CU EMINESCU
Consultarea textului

Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarca; Tresarind în cercuri albe El cutremura o barca. Si au trec de-a lung de maluri, Parc-ascult si parc-astept Eadin trestii sa rasara Si sa-mi cada lin pe piept; Sa sarim în luntrea mica, Îngânati de glas de ape, Si sa scap din mâna cârma, Si lopetile sa-mi scape;

Sa plutim cuprinsi de farmec Sub lumina blândei lune  Vântu-n trestii lin fosneasca, Unduioasa apa sune! Dar nu vine... Singuratic În zadar suspin si sufar Lânga lacul cel albastru Încarcat cu flori de nufar.

   

În marile teme ale poeziei eminesciene, slăvirea naturii şi a iubirii ocupă un loc însemnat, cele două sentimente îngemănatere regăsindu-se exprimate în majoritetea poeziilor sale, de la cele de debut literar până la cele de publicaţii.

        Titlul poeziei “Lacul” ar putea sugera la prima vedere un loc de întâlnire a celor doi îndrăgostiţi. La o analiză mai atentă a conţinutului, observăm însă că, departe de a se înscrie în sfera realităţii imediate, a cotidianului, versurile sunt o proiecţie a dorinţei, a visului de iubire al poetului.

Îndrăgostitul şi-ar dori ca iubita să-i apară înainte “să răsară’’ din trestiile de pe mal şi să-i cadă la piept într-o dulce îmbrăţişare. Continuându-şi visul, el îşi închipuie acum că sunt urcaţi în luntre şi că ar pluti îndepărtându-se încet de ţărm, învăluiţi de lumina lunii, de foşnetul vântului şi de clipocitul apei. Dar visul se destramă, iluzia dispare, iar el rămâne la fel de singur, suspinând ’’în zadar’’ de dor şi neîmplinire.

         De o simplitate aparentă, poezia degajă un farmec aparte, o vrajă care-l cuprinde treptat pe cititor şi care se naşte din inegalabilul talent eminescian de a îmbina cuvinte simple şi felurite procedee stilistice într-o ţesătură unică, prezentând un colţ de natură ca un colţ de rai. Elementele cadrului natural sunt cele îndrăgite de poet : lacul, codrul, lumina lunii, vântul. Momentul ales este seara, când umbrele întunericului şi lumina se întreţes, sporind misterul.

            Epitetele cromatice din prima strofă: „Lacul…albastru”, „Nuferi galbeni”, „cercuri albe”  înviorează peisajul petele de culoare. Cele doua inversiuni întâlnite în prima strofă atrag atenţia asupra principalelor ale peisajului. Lacul vibrează de emoţia şi nerăbdarea îndrăgostitului, iar personificarea devine sugestivă: „Tresărind în cercuri albe / El cutremură o barcă”. În strofa a doua, repetiţia adverbului  “parcă” alăturat verbelor  „ascult” şi „aştept” sugerează starea de aşteptare a ceva nelămurit. Enumeraţia prezentă în strofa a patra „lumina blândei lune” dă impresia de participare a elementelor naturii la starea activă a poetului.

           Aşadar poezia  “Lacul” de Mihai Eminescu este o operă lirică deoarece autorul transmite gândurile, ideile şi sentimentele filtrate prin propria sensibilitate în prezenţa eului liric.

            Deşi poezia exprimă neîmplinirea unui vis, atmosfera degajată este plină de seninătate, împrumutată de perfecţiunea şi armonia naturii.

 

       Solutia careului:
La Bucovina

1 p	2 a	3 t	4 r	5 i	6 o	7 t	8 i	9 s	10 m	11	12 d
2 A	D	I	O		C	A	N	T	A	R	I
3 R	O	M	A	N	T	I	C		T	A	N
4 C	A	P		O		N	A	T	U	R	A
5 A	R		A	P	O	I		U	R		I
6	M	I	S	T	I	C	A		I	M	N
7 S	E		T	I	C		L	A	T	I	T
8 U		A	F	I		V	I	S	A	R	E
9 F	A	C	E		S	O	A	R	T	A
10 L	R		L	E	U		N		E	D	E
11 E	P	I		U	N	I	T	E		O	R
12 T	A	C	E		T	R	E	M	U	R	A